Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

(Monitorul Oficial nr. 1160 /15.15.2025)

A. Cadrul General:

Legea nr. 239/2025 reglementează unele măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, care au ca scop consolidarea capacității financiare a României pe termen lung, astfel încât statul român şi unităţile sale administrativ-teritoriale să poată susţine din fonduri publice finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor la un nivel calitativ şi competitiv impus de standardele europene prin regulamentele existente.

În vederea atingerea scopului menţionat Legea nr. 239/2025 reglementează următoarele categorii de măsuri:

a) măsuri financiar-fiscale pentru a asigura redresarea financiară şi utilizarea judicioasă şi realistă a resurselor statului român, a gestiona corespunzător prin politici fiscale prudente zonele de optimizare fiscală, a restructura şi gestiona facilităţile fiscale în perioade de deficit bugetar excesiv;

b) măsuri în scopul consolidării disciplinei financiar-fiscale, precum şi pentru a valorifica în mod corespunzător resursele statului român şi ale unităţilor sale administrativ-teritoriale;

c) măsuri pentru consolidarea capacităţii administrative a unor instituţii/autorităţi publice;

d) măsuri pentru creşterea gradului de recuperare a creanţelor datorate bugetului de stat în proceduri administrative şi judiciare şi de responsabilizare a participanţilor în respectivele proceduri;

e) măsuri care să faciliteze transparenţa activităţilor derulate la nivelul autorităţilor de stat şi de asigurare a unei colaborări interinstituţionale eficiente.

Obiectivele Legii nr. 239/2025 sunt:

a) utilizarea eficientă a resurselor statului român prin gestionarea prudentă a zonelor de optimizare fiscală, respectiv pentru a asigura un tratament egal, nediscriminatoriu şi transparent al tuturor plătitorilor de impozite şi taxe;

b) restructurarea facilităţilor fiscale, mai ales a acelor categorii de facilităţi fiscale care şi-au atins obiectivele, iar menţinerea acestora nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv;

c) reaşezarea sistemului de impunere în sfera taxelor şi impozitelor locale;

d) instituirea unor noi reglementări fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit;

e) utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate pentru finanţarea diferitelor categorii de servicii publice la nivelul autorităţilor publice centrale, autorităţilor publice locale, instituţiilor publice de interes.

B. Cadrul Specific:

Legea nr. 239/2025 modifică un număr semnificativ de acte normative, cum ar fi Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea societăților, Legea insolvenței, O.U.G. 193/2002, Codul Muncii s.a.m.d.

Conform măsurilor adoptate de act normatic românii vor crește mai multe taxe pentru populatie și pentru și pentru companii.

Conform noului act normativ, începând cu data de 1 ianuarie 2026:

1. Modificări în ceea ce privește funcționarea companiilor

 De la data intrării în vigoare legii, valoarea minimă a capitalului social al societăților cu răspundere limitată se stabilește în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar anterior.

 În cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei în exercițiul financiar anterior, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei.

În cazul societăților cu răspundere limitată nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei.

În cazul acelor SRL-uri care sunt înmatriculate și existente la intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2025 care au un capital social care este mai mic decât cel impus prin respectivul act normativ, atunci termenul pentru majorarea capitalului este de maxim 2 ani de la intrarea în vigoare a noului act normativ.

Se oferă o bonificație de 50% din tariful de publicare a anunțului în Monitorul Oficial pentru acele SRL-uri care își majoreaza capitalul social până la data de 31 decembrie 2025, cu condiția ca majorarea de capital să aibă ca motivare doar respectarea prevederilor Legii nr. 239/2025.

În  situația în care SRL-ul nu își majoreaza capitalul social conform termenlui prevăzut, atunci sancțiunea este: dizolvarea societății, la cererea ONRC sau a oricărei persoane interesate.

2. Noutăți privind dividendele:

Legea introduce restricții privind distribuirea dividendelor și acordarea de împrumuturi către acționari sau persoane afiliate, stabilind inclusiv sancțiuni și răspundere solidară în cazul nerespectării acestora.

Astfel, societatile care distribuie trimestrial dividende, nu pot acorda împrumuturi actționarilor sau asociaților ori altor persoane afiliate până la momentul regularizării diferențelor realizate din distribuirea  dividendelor față de rezultatele exercițiului financiar.

La societățile unde activul net contabil înregistrat pe baza situațiilor financiare anuale este mai mic decat jumătate din valoarea capitatului social subscris, societățile nu pot restitui acționarilor, asociaților ori altor persoane afiliate împrumuturile luate de la aceștia.

Dacă nu se respectă regularizarea de dividende și se distribuiesc dividende ori dacă sunt restituite împrumuturile atunci când activul net este sub limita care este prevăzută de lege ori dacă se acordă împrumutiri către actionari, asociați sau afiliați înainte de regularizarea dividendelor, atunci societatea care beneficiaza de dividende ori împrumuturi împreuna cu acționarii sau asociatii vor răspunde în solidar în limita dividendelor și a împrumuturilor pentru eventualele obligații fiscale neachitate care sunt înregistrate la nivelul societății care a distribuit dividendele, a restituit împrumuturi sau a acordat împrumuturi.

Nerespectarea prevederilor mai sus menționate este sancționată de către ANAF cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

Este reglementat de Legea nr. 239/2025 și cazul în care există o pierdere contabila care este inregistrata în exercițiile anterioare si se dorește doar distribuirea de dividende în perioada curentă. Se va proceda în felul următor în această situație: mai întâi se va acoperi pierderea contabilia din perioada anterioara , se va constitui rezerva legala și abia ulterior se vor putea disttribui dividendele.

De asemenea, societățile care în baza situațiilor financiare contabile înregistrează activul net redus la mai puțin de jumatate din valoarea activului soaicla nu pot distribui dividende pana nu a fost reintregit activul net la valoarea minimă care este prevăzută de lege. În acest caz nu se pot acorda dividende interimare până nu este reconstituit activul net. Se sancționează contravențional cu amendă de la 10.000 la 200.000 de lei nerespectarea obligației societății de a reconstitui activul net contabil la o valoare cel putin egala cu jumatate din capitalul social.

Dacă există pierderi  înregistrate pe baza situațiilor financiare anuale, dacă activul net contabil s-a redus la mai puțin de jumătate din capitalul social și cumulat cu acestea societatea are datorii față de actionari sub forma împrumuturilor ori a altor finanțări primite, trebuie ca în termen de 2 ani de la sfârșitul exercițiului financiar prin care s-a constatat existenta pierderii să se majoreze capitalul social pe seama acestor împrumuturi. Se sancționează contravențional cu amendă de la 40.000 la 300.000 de lei nerespectarea acestei obligații.

3. Creșterea impozitului pe tranzacții crypto

Crește impozitul pe tranzacții crypto de la 10% la 16%.

Câştigul sub nivelul 200 lei pe tranzacție nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei;

4. În domeniul jocurilor de noroc

      Se interzice operatorilor care dețin licență clasa a 2-a să realizeze anumite activități din domeniul jocurilor de noroc daca nu dețin licentă de clasa I.

5. Taxa de 25 de lei pentru colete din afara UE

Este introdusă o taxă de 25 de lei pentru coletele care ajung România ca destinație finală, care au o valoare de sub 150 de euro și care sunt comandate de pe platforme din afara UE, precum Aliexpress, Temu sau Shein.

Obligația de colectare, declarare și virare va fi efectuată de către furnizorii de servicii postale sau societățile de curierat.

Termenul de declarare și de plată este până la data de 25 a lunii umătoare celei în care a fost realizată livrare.

Societățile de curierat trebuie să păstreze evidențe detaliate privind coletele livrate pentru o durată de minim 5 ani.

6. Obligația firmelor de a deține cont bancar

 Firmele au obligația să deţină un cont de plăţi în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului.

Pentru persoanele juridice nou-înfiinţate, deschiderea contului se realizează într-un termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înființării.

7. Obligația de a accepta plata cu cardul

Legea nr. 239/2025 aduce modificări la O.U.G. nr. 193/2002.

Noul act normativ introduce obligația de a accepta plata cu cardurile de debit, credit sau preplătite, prin terminale POS și/sau alte soluții moderne de plată, inclusiv aplicații pentru plăți electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate într-un an.

Anterior,  această obligație revenea doar la depășirea plafonului de 50.000 de lei.

Astfel, se abrogă regula care impune în prezent micilor comercianți și prestatori de servicii să treacă la incasari cu cardul ori prin aplicatii (cum sunt Alipay sau Wechat în China) doar atunci cand încasarile acestora in numerar depasesc valoarea de 50.000 de lei in cursul anului. Această obligatie apare acum din trimestrul următor celui în care a fost depășit  plafonul menționat.

Astfel, începând cu anul 2026 rămâne valabila doar prevederea că toate persoanele fizice înregistrate și toate personele juridice inmatriculate la Registrul Comerțului “au obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată ” ( mijloace de plată însemnând carduri de debit de credit, sau preplătite ori aplicații ce facilitează inițierea de ordine pentru plăți de tipul cont la cont.

Ca excepție, acceptarea și prin sisteme moderne de plată nu se aplică pentru acele entități care își derulează toate operațiunile de plăți și de încasări prim conturi bancare.

Nerespectarea prevederilor mai sus menționate se sancționează cu o amendă care pleacă de la 20.000 lei și ajunge la 50.000 de lei.

Refuzul de a accepta la plată, din partea clienților, poate fi sancționat cu o amenda de la 5.000 la 7.500 de lei.

8. Cesiunea părților sociale 

Cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății este opozabilă organului fiscal central în anumite condiții:

1)     în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați;

2)     În cazul în care societatea înregistrează obligații fiscale restante, ori cedentul, ori cesionarul trebuie să constituie garanții în favoarea bugetului de stat care să fie cel puține egale cu obligațiile restante așa cum rezultă dintr-un certificat de atestare fiscala care poate fi solicitiat de cedent sau cesionar;

3)     În situația în care există obligații fiscale restante, în vederea înregistării în Registrul Comerțului este necesar să se prezinte dovada acordului Organului Fiscal în ceea ce priveste constiuirea de Garanții.

         Registrul Comerțului este cel care verifică consituirea garanțiilor și care solicită de la ANAF un certificat de atestare fiscală.

9. Munca fară forme legale

Sunt introduse amenzi mai mari pentru angajatorii care folosesc munca fară forme legale.

Conform noilor prevederi primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de la 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a se depăşi valoarea cumulată de 1.000.000 de lei.

Conform prevederilor anterioare sanctiunea pornea de la 20.000 de lei/oersoana si ajungea pana la 200.000 de lei.

Asftel, conform noilor prevederi pentru o singura persoană care nu este angajată cu carte de muncă angajatorul risca o amendă dublă.

Noul plafon este care este de 5 ori mai mare decât vechiul plafon, ceea ce semnalează ca nu vor mai fi tolerate astfel de abateri în domeniul muncii.

De asemenea, Legea nr. 239/2025 prevede introducerea de body-cam uri pentru inspectorii de munca.

Scopul acestei măsuri este documentarea activităților de control. Astfel, inspectorii de muncă vor avea dreptul să înregistreze activitățile la locul de munca fără consimtământul persoanelor vizate.

Înregistrările vor fi păstrate pentru o perioada de minim 6 luni.

10. Modificări în domeniul inspecțiilor Vamale:

         Este modificat Codul Vamal al României.

         Astfel, persoanalul desemnat din cadrul Autorității Vamale Românești poate folosi echipamente audio-video de tipul celor care se pun pe corp (body-warn) și sa efectueze inregistrari foto-video cu camerele body-cam fară consimțământul persoanelor vizate.

11. Procedurile realizate de Direcția Antifraudă:

         În timpul serviciulul, în cadrul procedurilor realizate de directia Antifrauda fiscală, personalul va purta uniformă cu însemne și ecusoane distinctive.

         Aceste persoane vor utiliza echipamente de înregistrare audio-video de tipul body-cam.

         Imaginile foto sau video se vor putea păstra o perioada de maxim 6 luni, cu exceptia situatiei in care se desfășoară o procedură judiciară.

12. Sistemul Ro-eProprietate

Este instituit sistemul național integrat de gestionare în scop fiscal a datelor și informațiilor despre bunurile imobile din România, care poartă denumirea Sistemul RO e-Proprietate.

Noul sistem electronic RO-E-Proprietatea care are ca scop administrea electronică a bunurilor imobile  aducând îmbunatățiri pentru:

n  plata taxelor locale

n  urmărirea deținerii și transferului acestor bunuri imobile.

13. Impozit pe profit

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit ce înregistrează o cifră de afaceri mai mare de 50.000.000 euro, ce înregistrează cheltuieli cu servicii de consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală generate de entități afiliate înmatriculate în state străine au dreptul să deducă aceste cheltuieli la calculul impozitului pe profit doar în procentul de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate în respectivul exercițiu financiar.

Impozitul minim pe cifra de afaceri care este reglementat în prezent de art. 18^1 din Codul fiscal nu se abrogă, acesta fiind datorat de către contribuabilii cu o cifră de afaceri mai mare de 50.000.000 euro. Pentru acei contribuabilii care plătesc impozitul specific pe cifra de afaceri, conform art. 46^2 din Codul fiscal, ce au diminuat baza de calcul a impozitului cu unele active sub formă de investiții, se impune obligația ca aceștia să păstreze în patrimoniu imobilizările pentru o durată minim jumătate din durata normată de exploatare, însă nu mai mult de 5 ani

14. Activități independente 

Creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente.

În categoria veniturilor din activități independente se cuprind și cele realizate de contribuabilii care obțin venituri din prestarea de servicii de cazare, precum și veniturile din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste 7 camere situate în locuințe proprietate personală.

Este reglementat separat ca fiind venituri supuse procedurii corespunzătoare veniturilor din activități independente veniturile obținute de persoane fizice, cele ce obțin venituri din închirierea pe termen scurt a mai mult de 7 camere situate în locuința proprietate personală sau obțin venituri din servicii de cazare. Astfel, se fiscalizeaza aceste servicii de cazare mai sus menționate, în această situație venitul impozabil fiind venitul brut din care se scade o cotă forfetară de 30%; 

Se introduce o procedură similară pentru venitul din cedarea folosinței bunurilor , cu deosebirea că în acest caz se extinde procedura pentru închirierea pe termen și anume maxim 30 de zile pentru veniturile obținute pentru 1-7 camere situate în locuința proprietate personală a unei persoane fizice. Pentru închirierea pe termen lung se păstrează deducerea unei cote forfetare de 20% din venitul brut , fiind  se reglementată o nouă cotă de cheltuială forfetară de 30% pentru închirierea pe termen scurt adică pentru suprafețe între 1-7 camere.

15.  Impozit pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare

Pentru veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, se impun prin reţinere la sursă:

1)     în cazul titlurilor de valoare:

a)     prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii;

b)     prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;

2)     în cazul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate: 

a)     prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deţinute o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii;

b)      prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deținute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii.

16. Printre alte măsuri ce intră în vigoare se numără majorarea impozitelor pe locuințe și pe autovehicule.

         Conform Legii nr.239/2025 regulile de baza ale impozitelor locale  se mențin și anume: se datorează impozit pentru mijloacede trransport, cladări ori terenuri care sunt deținute ce către persoanele fizice la finalul unui an, plata impozitului realizându-se  în două tranșe, cu termene la 21 martie și la 30 septembrie.

1)     Impozitul pe mijloacele de transport

Se scurtează lista vehiculelor pentru care nu se datorează impozit pe mijloacele de transport.

Sunt excluse de pe această lista acele mijloace de transport care se afla in proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor care sunt încadrate în gradul I de invaliditate.

De la 1 ianuarie 2026 nu se datoreaza impozit pe mijloacele de transport pentru:

a)     mijloacele de transport ale instituțiilor publice;

b)     mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public;

c)     vehiculele istorice definite cf. prevederilor legale în vigoare;

d)     autovehiculele secondhand înregistrate ca stoc de marfă și care nu sunt utilizate în folosul propriu al operatorului economic, comerciant auto ori societate de leasing;

e)     un mijloc de transport aflat în proprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, la alegerea contribuabilului;

f)      mijloacele de transport ca se află în proprietatea veteranilor de război, văduvelor de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru un singur mijloc de transport.

Este eliminată reducerea cu 50% a impozitului pentru persoanele fizice care locuiesc în Munții Apuseni sau în Delta Dunării.

Se schimbă modul de calcul al impozitului, fiind luată în calcul și norma de poluare a vehiculului.

Impozitul pe mijloacele de transport se va calcula în funcție de capacitatea cilindrică a acestuia și de norma de poluare, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracțiune din aceasta cu o sumă corespunzătoare din Codul fiscal, sumele reducându-se odată cu creșterea normei de poluare.

În cazul mijloacelor de transport hibride cu emisii de  dioxid de carbon (CO2) mai mici sau egale cu 50 g/km (regulile de până acum se refereau doar la vehicule hibride, fără o limită de emisii), impozitul se va reduce cu maximum 30% (în prezent valoarea este de 50%), conform hotărârii consiliului local/Consiliului General al Municipiului București.

Se păstrează valorile actuale pentru impozitele ce vizează tractoarele înmatriculate și vehiculele înregistrate.

Pentru autovehiculele electrice, impozitul pe mijloacele de transport va avea o valoare unică, de 40 de lei/an.

2)     Impozitul pe clădiri

 Legea 239/2025 păstrează structura impozitelor pe clădiri, iar plata impozitului pe clădiri se realizează în continuare în funcție de destinația acestora: clădiri rezidențiale, clădiri nerezidențiale și clădiri cu destinație mixtă.

De la 1 ianuarie 2026 pe lista scutirilor de la plata impozitului pe clădirilor rezidențiale nu se mai regăsesc persoanele cu dizabilități, iar lista  conține, printre altele, clădirile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice ori agrement, cele care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial, asociațiilor religioase și componentelor locale ale acestora, precum și casele parohiale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice, clădirile funerare din cimitire și crematorii, clădirile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, de spitale, cele folosite ca domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război etc.

Cu toate că fost scoase de pe lista scutirilor de impozit, pentru clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice, impozitul este redus cu 50%.

Este modificată valoarea impozabilă a clădirilor rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice asupra căreia se aplică o cotă cuprinsă între 0,08%-0,2%.

În cazul unei clădiri cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic:

1)     dacă are instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire, valoarea impozabilă crește de la 1.000 lei/mp la 2.677 de lei;

2)     dacă nu are instalații de apă, canalizare, electrice ori încălzire, atunci valoarea impozabilă crește de la 600 de lei/mp la 1.606 lei.

Pentru clădirile nerezidențiale și pentru cele cu destinație mixtă, regulile de impozitare rămân neschimbate.

Singura modificare apare în cazul clădirilor nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice și folosite pentru activități agricole.

Pentru aceste clădiri, impozitul pe clădiri nu se va mai calcula prin aplicarea cotei de 0,4% asupra valorii impozabile, deoarece această regulă a fost eliminată din legislație.

3)     Impozitul pe terenuri

La categoria impozite pe terenuri, apar modificări la lista excepțiilor, fiind eliminate din lista excepțiilor de la impozitare a terenurilor deținute de persoanele cu dizabilități.

 Începând cu data 1 ianuarie 2026 se vor mai putea stabili scutiri sau reduceri ale impozitului în cazul terenurilor afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la 2 ani, nu pe 5 ani, cum era reglementat anterior.

Este eliminată reducerea impozitului cu 50% pentru terenurile care sunt în proprietatea persoanelor fizice și juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice, pe o durată de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic.

Impozitul pe teren se va stabili luând în calcul:

1)     suprafața terenului;

2)     rangul localității în care este amplasat terenul;

3)      zona și categoria de folosință a terenului conform încadrării făcute de consiliul local.

Apar insă modificări la valoarea stabilită în funcție de categoria de folosință, aceasta fiind de aproximativ 2-3 ori mai mare.

4)     Taxa pe lux se majorează la procentul de 0,9% și se datorează astfel:

a) de către persoanele fizice ce dețin clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă mai mare de 2.500.000 lei (aprox.490.995 euro), iar baza de calcul este suma de excede acestui plafon;

b) persoane fizice sau juridice ce dețin autoturisme cu un cost de achiziție mai mare de 375.000 lei (aprox. 73.652 euro), iar baza de calcul este suma ce excede acestui plafon.

17. De asemenea, este modificat codul de procedură fiscală, fiind introduse noi criterii pe baza cărora firmele pot fi declarate inactive, cum ar fi:

1)     lipsa unui cont de plăți în România;

2)     lipsa unui cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;

3)     nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.

     În cazul în care un contribuabil a fost declarat inactiv și nu se reactivează într-o perioada de 1 an de la declararea inactivitatii fie ca inregistreaza ori nu inregistreaza, ANAF va cere dizolvarea acestui contribuabil dacă nu există o sesizare de natura penală.

     În cazul în care contribuabilul declarat inactiv înlătură cauzele care au generat inactivarea atunci acesta poate fi reactivat fiscal.

18.  Este modificată și legislația în domeniul insolvenței.

     Astfel, debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere privind aplicarea procedurii insolvenței în termen de maxim 45 de zile de la apariția stării de insolvență.

     Atunci când este depusă cererea care este adresată tribunalului trebuie prezentata dovada notificării organului fiscal în ceea ce privește intenția de a se deschide procedura de insolvență.

     Notificarea organului competent se face cu 15 zile înainte de depunerea cererii de deschidere a procedurii de insolvență.

     În termen de 60 de zile de la publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență a notificării privind  deschiderea procedurii, organele de inspecție vor efectua inspectia fiscala pe baza analizezi de risc.

     Judecătorul sindic poate acorda o prelungire a termenului de maxim 60 de zile, la cererea oganelor de inspectie pentru motive temeinic justificate.

19. Modificări în ceea ce privește eșalonarea la plată:

         În cadrul acestei proceduri este introdus un nou instrument juridc , un contract de fideiusiune alicabil pentru debitori persoane juridice.

         Contractul de fideiusiune mai sus mentionat se semnează între persoana jurdică debitoare ce solicită eșalonarea la plată și beneficiarii reali așa cum sunt ei definiți de legislația de combatere a spălarii banilor.

         Acest contract are rolul ca beneficiarii reali să garanteze plata către bugetul de stat al persoanei juridice.

20.  Este introdusă o nouă procedură de valorificare a bunurilor sechestrate:

         Astfel,  prin licitatie prin mijloace electronice organul fiscal poate sa scoata la licitatie bunurile confiscate.

Durata unei licitații este între 5 și 30 de zile.

Taxa de participare este de 10% din prețul de pornire.

Pentru acei participanți care sunt declarați necâstigători taxa se va restitui într-un termen de 5 zile.