ICCJ: Taxpayers Can Rectify Tax Forms Beyond Formal Errors

Decision No. 61/2025, published in the Official Gazette No. 333 of 15 April 2025, clarifies an important aspect of fiscal procedure in Romania.

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) ruled that, under Article 105(1) of the Fiscal Procedure Code, a taxpayer is entitled to submit a rectified tax form (declarație rectificativă) during the statute of limitation period, not only to correct material or formal errors, but also to amend substantive elements of the tax return—including elements affecting the taxable base or the amount of tax owed.

Key Points from the Decision

• A rectified tax form can address more than clerical mistakes.

• Substantive corrections are allowed, such as revising the value of taxable assets or the amount of income declared.

• This right exists as long as the statute of limitation has not expired.

• However, this applies only while the tax authority's right to determine tax obligations is still valid, and no verification reservation has been cancelled.

This clarification strengthens the legal certainty for taxpayers who discover significant inaccuracies in their previous filings and wish to make corrections within the legally allowed timeframe.

⚖️ Note: The ruling is binding for all Romanian courts, as per Article 521(3) of the Civil Procedure Code.

---

Decizia nr. 61/2025 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București-Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal prin Încheierea din 21 noiembrie 2023, dispusă în Dosarul nr. 16651/3/2021 (Monitorul Oficial nr. 333/15.04.2025)

---

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, legal constituit, a pronunțat următoarea soluție:

Prin Decizia nr. 61/2025, ÎCCJ a admis în parte sesizarea formulată de către Curtea de Apel București-Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 16651/3/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale și atât timp cât nu intervine anularea rezervei verificării ulterioare, contribuabilul sau plătitorul își poate corecta declarația de impunere prin depunerea unei declarații rectificative care să se refere la orice mențiune relevantă din conținutul său pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, iar nu doar la erori materiale sau formale de consemnare.

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 16651/3/2021 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

• Art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi interpretat în sensul că o corectare a declarației fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri poate fi realizată atunci când pretinsa corecţie are ca obiect însăşi materia impozabilă (clădirea), în sensul scoaterii clădirii de sub incidenţa impozitării prin scrierea cifrei „0” la rubrica privind valoarea clădirii;

• Prevederile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se opun unei interpretări a prevederilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că prin corectarea declaraţiei fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri, având ca obiect însăşi materia impozabilă (clădirea), contribuabilul se poate prevala de efectul unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care a fost anulat un act administrativ cu caracter normativ în condiţiile în care nu a contestat decizia de impunere.

Astfel, contribuabilul poate depune o declarație rectificativă pentru a corecta declarația de impunere pe întreaga durată a termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale.

Decizia este obligatorie, conform dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.