New Citizenship Law in Romania: Key Changes in 2025

Romania Updates Citizenship Conditions, Removes Financial Shortcut

Romania’s new Citizenship Law No. 14/2025, effective from 15 March 2025, introduces significant changes to how foreigners can apply for Romanian citizenship. While the general 8-year residency requirement remains, the law now allows a 3-year reduction for those who make a proven cultural contribution or demonstrate outstanding civic or professional achievements—especially refugees. However, financial investments over €1 million no longer qualify for a reduced term. Citizenship applicants must now rely on personal efforts, not just money.

Key Eligibility Requirements

To apply, applicants must:

• Hold a long-term or permanent residence permit.

• Reside in Romania for at least 8 years, or 5 years if married to a Romanian citizen.

• Prove loyalty to Romania, have no criminal record, and ensure financial self-sufficiency.

• Speak Romanian and understand Romanian culture and the national anthem.

New Biometric and Digital Processes

Applicants must provide facial and fingerprint data. A new online tracking system will help applicants monitor the status of their files. In addition, Romania plans to replace paper certificates with a digital Citizenship Card.

Key Changes for Children and Adoption Cases

• Children affected by annulled adoptions may retain Romanian citizenship if they lived in Romania for over 5 years or risk becoming stateless.

• Citizenship for minors requires a check on loyalty and good conduct if they turn 18 before their file is approved.

Mandatory Language Verification

Romanian language knowledge is now compulsory for all applicants, including those seeking to regain citizenship. This aims to strengthen national identity and social cohesion.

Application Formalities

Applications must be:

• Written in Romanian.

• Submitted in person to the National Citizenship Authority.

• Accompanied by supporting documents proving eligibility.

Citizenship Is Granted Only After the Loyalty Oath

Citizenship takes effect on the day of the oath, and new citizens must request their first Romanian ID card within one year.

---

Modificări ale Legii cetățeniei în România în 2025

---

Legea nr. 14/2025, care a intrat in vigoare la data de 15 martie 2025 vizează modificarea și completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991.

Cetăţenia română se dobândeşte prin:

a) naştere;

b) adopţie;

c) acordare la cerere.

Prin noul act normativ regulile aplicării reducerii perioadei în care străinul interesat de obținerea cetățeniei române trebuie să locuiască legal pe teritoriul României.

Termenul de 8 ani pentru acordarea cetățeniei românești la cerere va putea fi redus cu până la 3 ani dacă:

1)      solicitantul cetățeniei române a contribuit prin activităţi desfăşurate în mod regulat pe o perioadă de cel puţin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti

Contribuţia la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti se dovedeşte de către solicitant prin:

a)     activităţi prin care se asigură promovarea imaginii României în străinătate sau a drepturilor românilor din străinătate ori care au drept scop susţinerea mediului asociativ românesc din străinătate;

b)     activitate didactică şi ştiinţifică de promovare a limbii şi culturii române sau activitate publicistică în limba română;

c)      activităţi prin care se asigură menţinerea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din străinătate.

2)     Dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-g).

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, cf. Art. 8 dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

a) la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;

b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi ataşament faţă de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau nu a sprijinit asemenea acţiuni;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale necesare pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;

e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;

g) cunoaşte prevederile Constituţiei României, precum şi imnul naţional.

De reducerea termenului cu 3 ani va putea beneficia și persoana care a obținut statutul de refugiat şi a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, fiind apreciat cazul în care această persoana  poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată ori o implicare civică remarcabilă.

A fost eliminat cazul solicitantului care „a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro” din categoria beneficiarilor legali ai posibilității reducerii termenelor de şedere, în condițiile legii, pe teritoriul României.

Deci, nu se poate obține o reducere de 3 ani prin investiții financiare.

Prevederi referitoare la cetățenia pentru copii:

a)     În cazul în care a fost constatată nulitatea adopţiei sau anularea adopţiei, atunci copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român.

b)     Ca excepţie la situația de mai sus constatarea nulităţii adopţiei sau anularea adopţiei nu produce efecte asupra cetăţeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condiţiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulităţii sau anulării adopţiei, acesta devine apatrid.

c)      Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopţiei ori s-a dispus anularea adopţiei se va comunica, din oficiu, cu celeritate Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

d)     Pierderea cetăţeniei române se constată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie notificând, de îndată, Direcţia generală pentru evidenţa persoanelor şi Direcţia generală de paşapoarte cu privire la aceasta.

e)       În situația  în care copilul pentru care se solicită acordarea cetăţeniei române devine major până la data întocmirii raportului Comisiei pentru cetăţenie prevăzut la art. 18 alin. (1), aceasta dispune solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e), prevederile art. 15 alin. (11) fiind aplicabile în mod corespunzător. În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e), Comisia, printr-un raport motivat, propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii de acordare a cetăţeniei române.

Conform Constituţiei, „în România, limba oficială este limba română”

Noua lege introduce drept condiție obligatorie pentru redobândirea cetățeniei române, supusă anume verificării, cunoașterea de către solicitant a limbii române.

Cunoașterea limbii statului a cărui cetățenie este solicitată este unul din principalii indicatori de integrare a solicitantului de cetăţenie, scopul acestei masuri fiind acela de a consolida sentimentul de apartenență al noilor cetăţeni la o comunitate politică care furnizează o sursă distinctă de identitate, precum şi coeziunea socială şi solidaritatea cetățenilor.

De asemenea au fost introduse verificări biometrice în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române, prin implementarea unor procese verificabile și sigure prin care se garanteaza faptul că toți solicitanții de cetățenie au o identitate confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română care este folosită după aceea și la eliberarea actului de identitate ori a documentului de călătorie românesc.

Datele biometrice care vor fi prelevate sunt:

a) imaginea facială;

b) impresiunea digitală a două degete.

Au fost de asemenea stabilite și măsuri referitoare la digitalizarea procesului de obținere a cetățeniei române, prin dezvoltarea unei aplicații informatice care le va permite celor care doresc să devină cetățeni români să poată urmări online evoluția soluționării dosarelor.

Cardul de cetățenie va face dovada cetățeniei în locul certificatului eliberat în format hârtie.

Cererea de acordare  a cetăţeniei române trebuie:

n  să fie formulată în limba română;

n  adresată Comisiei pentru cetăţenie;

n  depusă personal la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie;

n  să fie însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.

Cetăţenia română se acordă la data depunerii jurământului de credinţă.

În termen de un an de la data acordării cetăţeniei române, persoanele care optează pentru stabilirea domiciliului în România au obligaţia de a solicita eliberarea primului act de identitate.